pensiuni bran

Noua atractie turistica din zona Bran o reprezinta partia de schi Zanoaga, inaugurata in anul 2005, pe Valea Portii, la 4km de Castelul Bran.
Partia de schi Zanoaga este o partie cu dificultate medie, cu o diferenta de nivel de 170m si o lungime de 650m, care se adreseaza in general schiorilor incepatori si a celor de nivel mediu.
Partia este dotata modern cu teleschi, instalatie de nocturna care face posibila practicarea schiului in timpul serii sau a noptii, ratrac si tunuri mobile de zapada care fac partia practicabila si in iernile sarace in zapada.
La baza partiei exista un centru de prim-ajutor si un centru de inchiriere de echipament sportiv de unde se pot inchiria schiuri, clapari, snowboard si ATV-uri.
Desi la sfarsit de saptamana partia este in general aglomerata, urcarea se face rapid, fara a pierde mult timp la rand.
In perioada de iarna, in luna Ianuarie, pe partia Zanoaga se desfasoara Serbarile Zapezii, Cupa Salvamont si Cupa Bran, ocazii cu care se organiseaza competitii si concursuri de schi pentru amatori iar la sfarsitul zilei se organizeaza concerte de muzica rock si muzica populara.
Pentru a alunga frigul, turistii pot consuma bauturi calde si mancaruri traditionale in restaurantele din zona.

Partia de schi Zanoaga

Parte a Carpatilor Meridionali, Muntii Bucegi sunt invecinate la nord-vest si vest de platourile Branului si Muntilor Leaota. Masivul Bucegi este delimitat la nord de Depresiunea Brasovului, la vest de Valea Dambovitei, la est de Valea Prahovei iar la sud de Vaile Ialomitei si Ialomicioarei.
Altitudinea maxima a Muntilor Bucegi este atinsa in Varful Omu (2505m).

Structura geo-morfologica a Muntilor Bucegi cuprinde abrpturi spectaculoase, custuri si vai glaciare, chei si forme carstice. Doua dintre formatiunile stancoase cele mai cunoscute sunt Omul si Babele.

Vegetatia montana cuprinde specii rare: Secele montanum (iris dacica), Athamantha hungarica, Lonicera coerulea, liliacul, iedera alba, argintica, iarba rosie si micsunea de munte iar din vegetatia arboricola se pot mentiona prezenta jnepenilor si tufarisuri pitice de Rhododendron kotschyi.
Fauna cuprinde animale ocrotite: capra neagra, rasul, vulturul plesuv sur si cocosul de munte.
Fiind un puct de atractie de sute de ani in Muntii Bucegi s-au construit de-a lungul timpului o multime de cabane si refugii: Cabana Babele aflata la altitudinea 2200m construita in anul 1937, Cabana Bolboci, construita in 1926 langa lacul cu acelasi nume la o altitudine de 1460m, Cabana Caraiman, construita in anul 1907 pe Valea Jepilor la altitudinea de 2025m, Cota 1500, Cabana Diham, Cabana Fornica, Cabana Malaesti, Cabana Padina, Cabana Pestera, Cabana Piatra Arsa, Cabana Poiana Izvoarele, Cabana Scropoasa pe Valea Ialomiteu, pe Muntele Lespezi in anul 1934 la o altitudine de 1885m, Cabana Varful Omu, construita in 1908, Cabana Zanoaga si altele.
Pe Muntii Bucegi sunt marcate mai mult de 100 de trasee montane, de dificultati diferite.
Cateva din traseele care au plecare din Bran sunt:
- Bran-Clincea-Cabana Vf. Omu; marcaj: banda rosie; timp de parcurgere: 5-6h; diferenta de nivel: 1680m
- Bran-Clincea-Valea Tiganesti-Cabana Malaesti; marcaj: banda rosie pana la Ramificatie apoi banda galbena; timp de parcurgere: 5h; diferenta de nivel: 895m
- Bran-Ciubotea-Cabana Vf. Omu; marcaj: triunghi galben; timp de parcurgere: 6-7h; diferenta de nivel: 1680m
- Bran-Valea Gaura-Cabana Vf. Omu; marcaj: cruce rosie; timp de parcurgere: 6-7h; diferenta de nivel: 1680m
- Bran-Gutanu-Seaua Strunga-Cabana Padina-Cabana Pestera; marcaj: banda rosie; timp de parcurgere: 6-8h; diferenta de nivel: 625m pana Cabana Padina si 700m pana la Cabana Pestera.
Pentru alpinism sunt de asemenea recomandate cateva trasee cu diferite grade de dificultate, de la trasee usoare pentru incepatori si pana la trasee cu dificultate mare unde este necesar intregul echipament din dotare.

Muntii Bucegi

Muntii Iezer-Papusa, important punct de atractie turistica, dominand prin altitudine si masivitate, apartin Muntilor Carpati Meridionali si sunt delimitati pe trei laturi de apele Doamnei si Dimbovitei, la sud, coroana crestelor ramanand deschise, pierzandu-se in depresiunea Campulungului.
Muntii Iezer-Papusa ating altitudinea maxima in Varful Rosu 2469 m din centrul masivului iar alte doua varfuri depasesc inaltimi de 2300m, respectiv Varful Iezerul Mare de 2462m si Varful Papusa de 2391 m.

Datorita particularitatilor specifice ale reliefului acestui masiv muntos: culoare de avalanse, circuri si vai glaciare, grohotisuri, torenti de pietre si praguri glaciare, aici a fost infiintata Rezervatia Iezer.
Muntii Iezer-Papusa au temperaturi medii cuprinse intre 2 grade in zonele inalte si 7-8 grade in zonele medii, vanturi puternice cu viteze cuprinse intre 90 si 140 km/ora care determina formarea crustei de gheata mai ales pe pantele din zona golului alpin si precipitatii abundente care au o valoare medie anuala de 1200-1300mm/mp.

In general, ninsorile incep din luna octombrie si dureaza pana in luna mai astfel incat in luna mai inca se poate schia iar in caldarile din jurul varfului Papusa zapada se mentine compacta pana spre mijlocul lunii iunie.
Flora Muntilor Iezer-Papusa este diversa, intre 1400 si 1800m predomina padurile de foioase si conifere pe trunchiurile carora se intalnesc diferite specii de licheni. In zonele mai inalte apar jnepenisurile, smirdarul, afinisurile si ienuparul.

Muntii Iezer Papusa

Numarul speciilor de plante scade odata cu cresterea altitudinii astfel ca vegetatia cea mai bogata este prezenta in etajele inferioare si mijlocii de vegetatie montana.
In poienile din paduri se gasesc branduse, ghiocei, floarea pastelui si clopoteii.
Fauna cuprinde exemplare de urs carpatin, mistreti, lupi, vulpi, caprioare su exemplare rare de cerbi, rasi si capre negre.
Din fauna mica se pot intalni exemplare de jderi, dihori si veverite iar ca pasari: acvila, cocosul de munte, declarat monument al naturii, bufnita si mierla.

Hidrografia este reprezentata de afluentii Raului Doamnei, cel mai important fiind Raul Targului care reprezinta axul geografic al masivului Iezer.
Cel mai mare lac al Muntilor Iezer, cu o suprafata de 5000mp si o adancime de 4-5m, este Lacul glaciar Iezer aflat la o altitudine de 2130m in cuprinsul caldarii glaciare a Muntilor Iezer.
De-a lungul timpului pe varfurile masivului muntos au fost construite cabane si refugii: Cabana Voina, Cabana Cuca, Refugiul Iezer si Refugiul Salvamont Batrina si au fost marcate trasee de diferite grade de dificultate:
- Cabana Voina-Crucea Ateneului-Tabara Nucsoara
- Varful Rosu-Curmatura Oticului-Cabana Voina-Crucea Ateneului-Cabana Voina
- Cabana Voina-Saua Sleul Batrinei-Valea Dimbovitei
- Cabana Voina-Satul Saticu De Sus-Varful Clabucetul-Refugiul Salvamont Batrina-Comuna Rucar-Piciorul Mt. Gradisteanu
- Comuna Leresti-Satul Namaiesti-Ref. Salvamont Batrina-Saua Sleul Batrinei.

Situati in Muntii Carpati Meridionali si orientati de la sud-vest la nord-est, Muntii Piatra Craiului au lungime de aproximativ 24-26km, fiind cea mai lunga creasta muntoasa de origine calcaroasa din tara si o latime de aproximativ 6-8km.

Deosebiti din punct de vedere geo-morfologic de culmile muntoase care o inconjoara: Muntii Bucegi, Muntii Iezer-Papusa, Muntii Leaota si Muntii Fagaras, Muntii Piatra Craiului au aspect alpin, cu creste taioase si abrupte de roci calcaroase, pereti verticali cu inaltimi de 400-650m, intre Padina Lancii si Valea lui Ivan.

Muntii Piatra Craiului ating altitudinea maxima de 2244m in Varful La Om, cunoscut si sub numele de Piscul Baciului. Alte creste cu inaltimi de peste 2000m sunt Varful Sbirii de 2200m, Varful Caldarii Ocolite de 2202m, Varful Timbalul Mare de 2177m, Varful dintre Timbale de 2170m, Ascutit de 2150m si Varful Padina Popii de 2025m.

In Muntii Piatra Craiului temperatura medie anuala se mentine in jurul valorii de zero grade Celsius, vantul bate aproape in permanenta iar precipitatiile au valori intre 1.00-1200mm/am predominand in lunile mai si iunie.

Masivul muntos Piatra Craiului se afla sub ocrotirea Parcului National Piatra Craiului.
Aici se gasesc specii florale unice in lume: Dianthus Callizonus (Garofita Pietrei Craiului), Leontopodium alpinum (floarea de colt) sau Gentiana lutea (ghintura galbena). Fauna cuprinde in general mamifere mari: ursul carpatin, capriorul, rasul, vulpea, lupul, veverita dar si capra neagra (Rupicapra rupicapra), declarata monument al naturii.

Datorita compozitiei rocilor masivului muntos, Muntii Piatra Craiului sunt bogati in fenomene carstice, astfel se pot aminti: Cheile si Pestera Dambovicioarei, Prapastiile Zarnestilor, izbucurile: Fantana lui Bootorog, Fantanile Domnilor, La Zaplaz, Cerdacul si Pestera Stanciului si Marele Grohotis care este o panza de pietre instabile cu lungime de 4 km.

Muntii Piatra Craiului

Ciobanii si vanatorii localnici au fost primii care au facut drumetii pe munte care si-au facut aici stane, cabane sau refugii. Marturia lasata de Anton Kurz care scrie un articol in anul 1844 despre doua excursii efectuate in anul 1842 in Muntii Piatra Craiului atesta primele trasee montane: Prapastii – Vladusca- Grind – Piscul Baciului si Plaiul Foii-Spirlea-Marele Grohotis-Moara Dracului.
Dupa intrarea masivului muntos in grija Parcului National Piatra Craiului s-au creat peste 128 de trasee marcate, cu diferite grade de dificultate.

Trasee usoare:
- Dambovicioara-Cabana Brusturet-Grind-La Table-Poiana Vladusca-Cheile Zarnestilor-Fantana Botorog
- Zarnesti-Fantana Botorog-Poiana Zanoaga-Curmatura
- Zarnesti-Fantana Botorog-Cheile Zarnestilor-Cabana Curmatura

Trasee medii:
- Cabana Curmatura-Saua Padinii inchise
- Cabana Curmatura-Padinile Frumoase-Varful Ascutit
- Piciorul Vaii Crapaturii-Valea Crapaturii-Saua Crapaturii
- Cabana Plaiu Foii-Saua Tamasului-Marele Grohotis-Cerdacul Stanciului-Saua Funduri-Poiana Lespezi

Trasee dificile:
- Zarnesti-Coltii Chiliilor-Padina Sindrilariei-Varful Turnu
- La Zaplaz-Pe Lanturi-Saua Grindului-Refugiul din Saua Grindului-Varful Piscul Baciului
- Traseul de creasta : Saua Crapaturii-Varful Ascutit-Varful Piscul Baciului-Saua Funduri

Muntii Piatra Craiului reprezinta de asemenea un loc propice unde se poate practica alpnismul.